Condensul - cauze si sfaturi

Incidenta crescuta a condensului in cladirile din ziua de azi este rezultatul direct al schimbarilor conditiilor de trai modern, care a dus la camere mai calduroase si mai comfortabile. Toate aceste procedee moderne pentru sporirea confortului au creat spatii care sunt mai calduroase dar care adesea au mai putina ventilatie si mai putina circulatie a aerului.

Rezultatul este ca vaporii de apa produsi de activitatile normale de zi cu zi nu mai sunt capabili sa se evapore prin horn sau prin cadrul usilor, pe la rosturile ferestrelor si prin alte orificii de evacuare.

Ce este condensul?

Este un fenomen natural si reprezinta trecerea unei substante din stare de vapori in stare lichida. Fenomenul apare atunci cand temperatura de pe o anumita suprafata este mai mica decat temperatura aerului din incinta camerei.

Aceasta diferenta dintre temperatura anumitor suprafete care conduce la fenomenul de condensare este direct dependenta de cantitatea de vapori de apa din incinta, adica de umiditate. Astfel, la o temperatura de 20 de gr.C a aerului din camera si cu umiditate de 50%, condensul apare pe o suprafata care are 9 gr.C .La o umiditate de 90%, condensul va aparea pe orice suprafata din camera care are cel mult 18gr.C

Cu cat umiditatea creste in incapere, cu atat mai mult aparitia condensului este inevitabila. Este indicata o umiditate de sub 30% pe timpul iernii si de sub 50% pe timpul verii.

Sursa aparitiei condensului

O mare parte se datoreaza activitatii umane, spalatul, gatitul si alte asemenea activitati genereaza vapori de apa in aerul din casa. Pe langa activitatea umana exista si alte surse cum ar fi : tencuiala, zugraveala, plantele naturale tinute in casa si animalele de companie.

Principalii trei factori care produc condensul:

Continutul de vapori de apa din aer. Acesta este produs de activitatile normale de zi cu zi cum ar fi spalatul, gatitul, imbaiatul etc si poate fi controlat prin folosirea ventilatoarelor si a ventilatiei in locurile corespunzatoare.
Temperatura din interiorul camerei. Acest factor poate fi controlat prin inlocuirea geamurilor simple cu geamuri duble termoizolante (termopan), in felul acesta mentinandu-se o temperatura mai mare a suprafetei geamului pe partea dinspre interiorul camerei si cresterea temperaturii aerului, permitandu-i astfel retinerea unei mai mari cantitati de vapori de apa fara condens.
Temperatura exterioara. Acest factor (scaderea temperaturii exterioare) nu poate fi controlat dar poate fi contracarat prin cresterea caldurii din interiorul casei.

Obiectivele protectiei la caldura si umezeala

asigurarea unui climat local sanatos si confortabil pentru locuitor;
protectia constructiei impotriva stricaciunilor cauzate de clima;
mentinearea scazuta a consumului de energie si totodata a socului de CO2 la incalzire sau racire , adica asigurarea ca acest consum, de care cladirea este responsabila , sa fie economic si compatibil cu mediul

Invelisul cladirii desparte climatul exterior de cel interior . Dar aceasta despartire nu este absoluta . Intre caldura si frig , intre umezeala si uscaciune , exista permanent curenti de caldura si umezeala.Energia termica din zonele cu temperatura ridicata trece in zonele cu temperatura scazuta .

Si presiunea vaporilor de apa din aer se egalizeaza. Aerul cald poate poate primi mai multa umezeala decit aerul rece. In perioada de inclazire are loc din acest motiv o compensare a presiunii vaporilor in raport cu clima rece din exterior.

Umiditatea aerului se poate depune la racire sub forma de condens . Temperatura de condensare reprezinta gradul de saturatie al aerului ( umiditatea relativa a aerului = 100% ) la o anumita temperatura .

Daca intr-o incapere aflata la 20 °Csi o umiditate relativa a aerului de 50% , una din partile constructiei are temperatura mai mica de 9,3 °C, pe aceasta se va afla condens.

La baza acestor consideratii au stat urmatoarele norme climatice conforme cu DIN 4108 :

temperatura din interior 20°C , umiditatea relativa a aerului 50%
temperatura din exterior –15 °C, umiditatea relativa a aerului 80 % .

In cazul unui perete neizolat, temperatura la exterior fiind de -15°C, iar temperatura ambientului interior este de +20°C, punctul de inghet este plasat in interiorul structurii la mijlocul peretelui, iar temperatura la suprafata peretelui interior este de 14°C, ceea ce conduce la formarea condensului/igrasiei pentru ca diferenta dintre temperatura suprafetei peretelui interior si temperatura mediului ambient este mai mare de 3-4 grade.

In cazul unui perete izolat pe exterior cu un sistem clasic de izolatie punctul de inghet ar trebui sa se afle la o temperatura de cca 10-12°C si situat intre suprafata peretelui exterior si termosistem. Dar pentru ca acest lucru sa se intample este foarte importanta grosimea materialului si nu in ultimul rand alegerea si modul de aplicare al termositemului. Deci, daca izolatia pe exterior se face corect, temperatura la suprafata peretelui interior va fi de cca. 18,5°C.

Daca izolam pe interior cu termosistem clasic (figura C), curba transferului de temperatura se ingusteaza spre interiorul peretelui, plasand punctul de inghet intre termosistm si perete, rezultatul fiind saturarea cu umiditatea a peretilor. Apa acumulata in interiorul peretilor poate ingheta, marindu-si volumul, ceea ce conduce la deteriorarea rapida a structurii peretilor si implicit la formarea condensului si a igrasiei.

Referinte: www.aktivtherm.ro

ARTICOLE ASEMANATOARE

COMENTARII

Incarc comentariile ...